Amar de dor

Mă ascund în spatele umbrei, în spatele celei mai frumoase umbre, pentru a-mi fi chipul mai luminos, mai cald.

Mă îmbrac cu cel mai negru dor, pentru a radia în ochii tăi cafenii, pentru a aduce lumina pe chipul tău de cristal.

Alung temerile cât mai departe şi le îngrop în centrul inimii mele, sperând că tu nu ai să le găseşi niciodată.

În visele mele, nu dispari niciodată. În vise, nu mi-e frică şi nu tremur. În vise, sunt alta, dar tu acelaşi.

Alerg, alerg de nebuna printre cioburi de idei, printre urme de sentiment. Adun resturile acelei fantasme..

Închid metaforele în cutie, arunc cheia, alung iluziile şi te sărut.

Numai aroma de portocală se mai simte, ceea ce îmi aduce aminte de...